EXPLICAȚIA fostului director SRI despre „centrul CIA” pe care Ion Iliescu spune că l-a aprobat în România

„Nu știu contextul în care domnul fost președinte al României Ion Iliescu a dat acest interviu și dacă nu cumva există o decontextualizare a afirmațiilor sale. E de analizat. Ceea ce pot să vă spun e faptul că nu s-au aprobat asemenea – vă dați seama, ar fi ridicol – centre speciale despre care se discută în plan internațional în România. S-au aprobat, într-adevăr, de către CSAT, elemente importante de cooperare, platforme de cooperare pe diverse domenii de importanță pentru securitatea noastră națională și securitatea națională a SUA, în colaborarea dintre servicii, în ceea ce privește contraterorismul sau contraproliferarea. Este cu totul altceva acest lucru. A aproba, și este normal și legal în stat deschiderea unei cooperări pe elementul contraterorist în acei ani, care s-a adâncit pe parcurs, devenind una dintre cele mai semnificative din lume, cooperarea în domeniul combaterii teorismului cu SUA sau în domeniul contraproliferării, sunt subiecte de interes pentru securitatea națională a ambelor state. Nu s-au aprobat asemenea centre și probabil că, fie domnul președinte Ion Iliescu a fost interpretat greșit, fie s-a decontextualizat această afirmație a sa în cadrul interviului”, a spus Maior, la Adevărul Live, răspunzând unei întrebări.

Maior a reamintit de comisia de anchetă a Parlamentului privind presupusele închisori CIA din România, care a desfășurat „o activitate serioasă”.

„Au fost depistate zboruri, sunt inserate în acel raport aprobat de Parlament toate aceste chestiuni. Pe de altă parte, având în vedere o anumită dezvoltare în mass-media, nu într-un raport oficial internațional în legătură cu aceste centre – știu că există și o investigație la nivelul Parchetului General în legătură cu această chestiune – deci lucrurile pot fi lămurite. Dar ar trebui să privim mult mai calm această chestiune, să nu o supradezvoltăm, mai ales într-un context destul de sensibil pentru securitatea națională a statului român”, a menționat George Maior.

Fostul director SRI a arătat că asemenea afimații, fără evaluare factuală serioasă, pot crește gradul de risc în ceea ce privește amenințarea teroristă. „Vă dați seama că lumea citește și vede asemenea declarații și chiar mi-aș îngădui, din postura aceasta de cetățean, de data aceasta, să atrag atenția celor care discută despre aceste lucruri sau au fost în funcții să fie foarte ponderați și măsurați în afirmațiile lor, pentru că ele sunt, vedeți, interpretate în acest fel. Mai mult, e și contextul geopolitic sensibil în care ne manifestăm acum, cu ceea ce se întâmplă în Ucraina, Rusia, asemenea lucruri până la urmă pun o umbră în ceea ce privește credibilitatea statului român (…)”, a mai spus el.

Ponta, despre închisori CIA: Ca prim-ministru, nu am avut informații; dacă au fost înainte, nu știu

Premierul Victor Ponta afirmă că, în cei trei ani de când conduce Guvernul, nu a avut niciodată informații legate de existența unor închisori sau facilități CIA în România și că nu poate cunoaște ce s-a întâmplat în perioada anterioară, deoarece atunci nu avea responsabilități înalte în stat.

„În trei ani, nu am avut niciodată informații legate de existența unor închisori sau facilități. Dacă au fost sau nu au fost înainte, nu știu”, a spus Ponta.

Iliescu, în Der Spiegel: „Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”

Ion Iliescu a afirmat, într-un interviu acordat Spiegel Online, că el a aprobat „în principiu” o solicitare a SUA din perioada 2002-2003 privind crearea unui centru al CIA în România, fără a ști că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenție, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeș, la acea vreme șef al Administrației prezidențiale, scrie Spiegel Online.

În perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind găzduirea de către România a unui centru al Agenției Centrale de Informații.

„Aliații americani ne-au cerut să oferim o locație”, afirmă Ion Iliescu într-un interviu acordat Spiegel Online, explicând că a aprobat solicitarea „în principiu”, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeș, care fusese director al Serviciului de Informații Externe, iar atunci era șef al Administrației prezidențiale și șef al Departamentului prezidențial pentru Securitatea Națională.

Ion Iliescu a precizat că el a aprobat doar „o locație” destinată CIA, fără a avea cunoștință că era vorba de vreun centru special, pentru detenție.

„Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”, a explicat fostul președinte Ion Iliescu.

„Noi nu am avut nicio interferență asupra activităților desfășurate de Statele Unite în acea locație”, a explicat fostul președinte. „În acel moment, mie, ca președinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliați (…), nu am intrat în detalii. Dacă aș fi știut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv”, a subliniat Iliescu.

Fostul președinte Traian Băsescu a negat, săptămâna trecută, afirmațiile unui jurnalist care a susținut că pe teritoriul României au existat închisori CIA unde au fost torturați oameni, subliniind că nu există „o probă” că au funcționat pe teritoriul țării noastre astfel de centre de detenție. Întrebat vineri seară la Realitatea Tv dacă au fost închisori CIA în România unde s-au torturat oameni, fostul șef al statului a spus că nu știe. Întrebat dacă a citit raportul Congresului SUA privind închisorile CIA din întreaga lume, Băsescu a confimat, dar a precizat că „nu există o probă că pe teritoriul României au existat astfel de închisori”.

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenția Centrală de Informații din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecților de terorism, inducând în eroare constant Președinția și Congresul privind informațiile obținute. Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informații a secretizat o serie de date, inclusiv numele țărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenție construit de CIA în România este „BLACK” („NEGRU”). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”. Pornind de la această informație, din document ar rezulta că Agenția Centrală de Informații din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituție decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcția centrului de detenție au fost de ordinul milioanelor de dolari. „În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din țara … pentru a găzdui un centru de detenție. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din țara … să identifice modalități de susținere a … în țara … (…) Primii deținuți CIA au început să fie transferați la Centrul de detenție NEGRU în toamna anului 2003”, se arăta în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenția Centrală de Informații.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situație, cerând clarificări și asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. „În august 2003, ambasadorul american în țara … a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituția are cunoștință de existența centrului de detenție și de potențialul impact asupra politicilor în relația cu Administrația țării-gazdă (România – n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil și că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existența închisorii CIA în această țară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puțin de către consilierul prezidențial american pentru Securitatea națională prin care să fie descrise atribuțiile programului, inclusiv o poziție din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale și drepturile omului (…)”, menționează raportul.

În această situație, sediul central al CIA a cerut intervenția adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. „Richard Armitage a cerut CIA să îi țină pe el și pe secretarul de Stat informați, pentru a nu fi luați pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicații privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. „Richard Armitage a făcut din nou afirmații vehemente, reproșând CIA că el și secretarul de Stat au fost ținuți în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Națională privind programul CIA. (…) Armitage a emis dubii privind eficiența și valoarea informațiilor obținute prin programul CIA”, preciza raportul. Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deținuți suspecți importanți, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al rețelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizației teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, și Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE preciza, pe 16 decembrie 2014, că autoritățile române nu dețin probe referitoare la centre de detenție ale CIA sau acțiuni de privare de libertate întreprinse de Agenție pe teritoriul național, dar nu pot ignora acuzațiile aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existența unui centru secret de detenție al CIA în România, în cadrul programului Agenției Centrale de Informații de „extrădări extraordinare” vizând suspecți de terorism. În decembrie 2011, organizația Amnesty International a cerut României să redeschidă investigația privind centrul de detenție al CIA, după ce presa internațională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în București. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cerea autorităților române declanșarea rapidă a unei anchete „independente, imparțiale, detaliate și eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autoritățile române vor studia rezoluția PE și vor face tot ce e normal pe plan european sau internațional. „Sincer, nu știu despre ce închisori este vorba și, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcția de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis și vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internațional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

În luna februarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție potrivit căreia comisiile pentru Libertăți civile, Afaceri externe și Drepturile omului din PE vor reîncepe ancheta privind presupusele transferuri și detenții ilegale de prizonieri desfășurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA. Raportul Senatului SUA publicat în decembrie 2014 „dezvăluie fapte noi care confirmă acuzațiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autoritățile acestora, funcționari și agenți ai serviciilor de securitate și de informații au fost complici la programul CIA de detenție secretă și de extrădări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanțiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susțineau europarlamentarii. PE anunța că această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare pentru colectarea de informații în statele membre unde există acuzații că au fost centre secrete CIA de detenție.

Totodată, PE a invitat SUA „să ancheteze și să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare și de detenție secretă și să coopereze în ceea ce privește toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”. Pe de altă parte, europarlamentarii își exprimau „preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare și judiciare naționale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat și clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterau solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzațiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deținute persoane în cadrul programului CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicați în aceste operațiuni.

Acuzațiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia și Lituania, pentru transportarea și detenția ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigații aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenție secretă și extrădare extraordinară.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informații potrivit cărora spațiul aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deținuți și că aceștia erau torturați în centre special constituite în România. În urma acelei anchete s-a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul României.

Președintele Comisiei parlamentare privind închisorile CIA, Norica Nicolai, declara, pe 16 iunie 2006, că există date clare care atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile românești exclusiv din motive tehnice și că, în România, nu există închisori pentru deținuți suspecți de terorism.